duminică, 30 august 2009

Mi-am luat carnet de conducere pentru mediul rural

Trebuia sa se intample si asta la un moment dat. Asa ca sambata pe 15.08.2009 am stabilit. Plec Duminica la primul drum lung. Itinerariul a fost stabilit de copilot: mergem la Cozia: 160 km prin Pitesti, Ramnicu Valcea, Calimanesti, Caciulata. Nu e foarte lung. Primii 110 km sunt de autostrada. Pe urma mai mergem un pic, 50 de km si suntem la Cozia.

Eu am crezut. Nu am cercetat, nu am verificat. Masinuta avea ceva bezina si parea pregatita. Asa ca duminica dimineata la 9.30 ne-am suit in masinuta si nu am mai privit inapoi. Eu aveam sa aflu abea la intoarcere ce drumul de fapt este de 210 km. :)

Instructiunile au fost simple: “Vom merge cu viteza mare. La viteza mare nu tragi brusc de volan ca ne rasturnam. Tot timpul se priveste inainte, in oglinda retrovizoare si in cele doua oglinzi laterale. Da, ai si din alea. Depasirile se pregatesc din timp. Verifici ca ai loc sa depasesti, bagi semnal, iesi usor si elegan,t nu brusc si brutal, treci de masina care merge mai ince, o cauti in oglinda retrovizoare si cand o gasesti bagi semnal dreapta si te bagi la loc la fel de usor si elegant. Daca vezi o groapa franezi pana in ea, apoi iei piciorul de pe frana pentru a ii imprima un usor avant masinii care va sari peste groapa, daca groapa este mica. Daca groapa este mare dai in ea dar mai incet :). Sub nici o forma nu tragi de volan. Viteza maxima pe autostrada este de 130 km/h. Trebuie sa incercam sa nu ii incurcam pe ceilalti participanti la trafic.

Si asa a inceput examenul pentru permisul de condus in mediul rural. CD-playerul masinii a primit sarcina de a citi un CD cu 80 de ani de radio. Piciorul drept a fost setat pe o viteza de croaziera de 110 km/h. Piciorul stang impreuna cu mana dreapta au facut pentru prima data buburuza mea sa intre in viteza a 5-a. Ce sentiment!! Ce libertate!! Ce simplu!!! Vai de mine!! Dar de ce e atat de simplu? E mai usor ca in Bucuresti!!! Cum e posibil asa ceva? Adica eu am stat ca fraiera atata timp fara sa ies din Bucuresti gandidu-ma cat de greu e si de fapt este mai usor? Cine mi-o fi bagat mie in cap aceste idei?

Pe la km 80 de autostrada am stabilit ca nu se mai poate circula fara apa. Apa pentru pilot si copilot nu pentru masina. Ea avea. Deci am tras pe stanga. Acolo era benzinaria. Nu va panicati. Am intrat in benzinarie regulamentar facand dreapta si urcand pe un pod care ducea spre stanga.

Ajunsa in bezinarie mi-am adus aminte ca in Romania exista o regula ciudata ca trebuie sa ai rovinieta cand iesi cu masina in afara orasului. O ciudatenie :). Asa ca mi-am cumparat si rovinieta pe un an ca daca am vazut ca este asa de simplu am zis ca mai merg.

Si am pornit mai departe. Pe la Pitesti piciorul meu drept s-a dereglat un pic si a impins masina catre 130 km/h si ar fi depasit-o desigur daca nu ar fi existat un factor extern numit copilot care sa precizeze inca o data ca viteza maxima pe autostrada este de 130 km/h. Virusul care a determinat comportanmentul deviat al piciorului meu drept se numeste Iris, o formatie de rock a carei melodie rasuna din boxele CD-playerului.

Dupa Pitesti pana in Ramnicu Valcea a urmat un drum cu serpentine. Mult mai amuzant decat pe autostrada. Aici am descoperit ca masina mea este echipata cu frana de motor. Nu credeam. Si sa vedeti ce brusca este acea frana de motor cand mergi cu a 5-a si bagi brusc a 2-a. O senzatie divina, turomentrul se duce brusc in 6000 de ture, motorul urla de parca ar fi torturat de inchizitie. Nu va recomand sa faceti asta cu propria dumneavoastra masina.

Ei, la sfarsitul drumului, cand am intrat in Calimanesti m-am simti ca in Bucuresti. Coada de masini. Bara la bara cat vezi cu ochii. Un fel de parcare imensa. Se circula pe principiul bine cunoscut: intaia, a doua, frana stai.

Ca sa nu zicem ca am venit doar sa facem un drum cu masina am vizitat si manastirea Cozia unde este ingropat Mircea cel Batran. Pentru mai multe detalii vezi poezia Umbra lui Mircea la Cozia de Grigore Alexandrescu.

Drumul la intoarcere mi s-a parut extrem de plictisitor. Dupa ce am parcurs inapoi cei 18 km de serpentine de pe Dealul Negru de data asta cu 70km/h, in loc de 50km/h la dus, am ajuns pe autostrada unde viteza de croaziera de 110 km/h a fost transformata in 130 km/h, ca mai mult nu e voie :), si tot mi s-a parut plicitsitor.

Acum ca am trecut cu bine examenul o sa mai ies. Oricum am inteles ca acest carnet trebuie innoit din 3 in 3 luni.