duminică, 28 februarie 2010

Iasi return trip 563 IC/6/63

Tg Frumos

Pascani - Hey! Aici e inca zapada. Cred ca soarele nu a prea luminat acest oras in ultima vreme. Se vede acum cati fumaroti sunt in compartiment. Oameni se ridica brusc, iau geacape ei si se indreapta rapid catre usa. Ceva imi spune ca ii voi vedea din nou in compartiment. Poeate ideea ciudata ca oamenii nu isi abandoneaza asa usor bagajul :) Mai ales ca nu pare sa existe vreun pericol iminent.
Desi o voce a anuntat ca trenul stationeaza 15 minute dupa 3 minute o ia din loc. O clipa m-am gadit ca au ratat ora. Apoi m-am gandit ce bine ca nu mai fumez si ca nu sunt acum pe peron in loc sa fiu in tern. Panica a durat destul de putin. Trenul dupa ce a parcurs o distanta oarecare s-a oprit. Pe langa noi a trecut un tren pe ale carui vagoane era scris Suceava Bucuresti 544. Pai asta e trenul cu care trebuie sa facem manevra de alipire.
Si brusc o luam inapoi. Cred ca toti cei de pe peron au rasuflat usurati. Ma rog cei care erau prima data pe aceasta ruta de la Iasi la Bucuresti. Pentru ceilalti cred ca a fost o shetie normala. Poate chiar s-au gandit "De ce se intoarce trenul asta asa de repede? Mai fumam si eu o tigara." :)
Langa noi iar un caz cu probleme. O moldoveanca din Iasi se muta la Bucuresti. Are un troler mare, o geanta de umar imensa, o geanta de laptop plus o punga cu borcane. Dupa aceste bagaje ma gandesc ca se muta pentru cel putin 2 luni fara vreo sansa de a se intoarce la Iasi. La gara a adus-o prietenul cu care s-a pupat vreo 20 de minute inainte ca trenul sa plece din gara.
In Pascani o a doua moldoveanca s-a suit, prietena cu prima dupa cum se vede si care are acelasi vis de a se muta la Bucuresti pentru urmatoarele 2 luni. Si ea este inarmata cu un troler, o geanta de umar si mai mare, o punga cu mancare mai mica si un laptop.
Doamna care sta pe scaun cu ele care la inceput a incercat sa se planga ca nu are unde sa isi puna geanta acum incepe sa se resemneze. Acum clar nu mai are unde sa isi puna geanta. Bagajul ei, un troler mic, se afla deasupra capului meu. C ele 2 moldovence au ocupat tot spatiul de deasupra lor plus ce mai era liber dreapta stanga. Pe masa troneaza 2 laptopuri. Ca doar mesele din tren sunt facute doar pentru moldovencele cu laptopuri si atat. Nu ai laptop nu poti sa folosesti masa. :)

Roman - Doar 2 minute stationare. Oare se vor repezi fumatorii catre usa pentru a trage un fum, pentru a isi satisface setea de nicotina.
O moldoveanca se uita la desene animate. Cealalta citeste ghidul de conversatie si cilivizatie Roman Portughez. Banuiesc ca prin civilizatie se refera la oamenii de acolo si nu la cum sa te comporti in societate. Nu cred ca poti sa inveti asa ceva intr-o limba straina daca nu stii nici macar in romana.
Fumatorii, unii mai curajosi, au fugit repede repede la o tigara. E greu fara nicotina.

Bacau - De ce sunam cateodata pe cineva doar de dragul de a ne lua de ei, de a le dovedi ca suntem superiori, de a ii umili. Si in acelasi timp probabil ca ne gandim cat de buni suntem noi ca incercam sa le facem un bine. Dar oare le facem un bine intr-adevar? Putin probabil. Si nu ne facem nici noua un bine pentru ca ne enervam. Si in plus transmitem foarte multe energie negativa in jurul nostru.
Acum inteleg si eu chestia aia cu energia negativa si pozitiva care se transmite si se raspandeste. Poti intr-adevar sa te aperi de aceasta energie negativa? Poti oare sa iti inchizi pur si simplu toate canalele pentru a nu primi si a nu fii influentat de o astfel de energie? Vreau si eu sa stiu cum.
Si cea mai tare lovitura a sortii: 2 persoane de peste 115 kg una langa alta pe 2 scaune intr-un tren din Romania. In mod cert cea de la margine nu sta decat jumatate pe scaun.

Adjud - Mai sunt 4 ore de mers cu trenul. Mult domne mult. Dincolo era mai ieftin

Focsani - Oare ce poti sa faci timp de 7 ore in tren: Sa citesti o carte sa verifici mail-ul pe laptop, sa asculti muzica, sa dormi, sa inveti, sa te uiti la filme, sa te joci WORMS, sa vorbesti cu persoane total necunoscute, sa te uiti pe fereastra (sa vezi ce interesant este sa te uiti pe fereastra daca circuli cu ternul noaptea), sa vorbesti la telefon (unii sunt in stare sa vorbeasca la telefon si 2-3 ore incontinuuu), sa ii asculti pe altii in timp ce vorbesc la telefon (nu e ca si cum poti sa te abtii; pana la urma urmei este cineva in fata ta care vorbeste si ar fii chiar urat din partea ta sa il ignori :)), sau sa observi ca controlorul are o mustat foarte Freddie Mercury.

Ramnicu Sarat - mai sunt 2h si 20 min pana la Cucuresti. Ma intreb cat de corecte sunt concluziile pe care poti sa le tragi despre o persoana fortat fiind sa fii partas la o convorbire telefonica din care nu auzi decat un punct de vedere. Teoretic acest punct de vedere nu poate sa fie decat in favoarea persoanei care il expune. Teoretic zic. Practic poti sa te barfesti singur, sa te vorbesti de rau, sa ajuti oamenii sa isi formeze pareri gresite atat de usor. Nici nu iti poti imagina. Ma intreb care este parerea pe care o las eu celor din jur despre mine. Una buna cred :)
Buzau - Mi se pare ca totusi trenul asta opreste cam des. Mult prea des. Mai este o ora si 50 min pana la Bucuresti. Cate din aceste minute or sa fie rezervate stationarii?

Ploiesti sud - Mai sunt 50 de minute pana la Bucuresti, o gura de apa in sticla de 0.5 l de pe masa, 100 de pagini dintr-o carte de 420 de pagini inceputa cand am plecat din Bucuresti. Nu mai am rabdare si nici mancare. Oare exista vreo legatura intre ele? :)

Bucuresti Nord - In sfarsit acasa :)

vineri, 26 februarie 2010

Bucuresti Iasi, 26.02.2010, ora 17.00, intercity 553.

“Ce vrei draga. Trebuia sa fac si eu o scena. Macar atat sa fac pentru banii pe care i-am dat pe bilet.” A (ma veti intreba cine este A?)

O femeie intre 2 varste dar mai apropiata de varsta a treia se apropie de locul nostru. O sa ii spunem mai departe Doamna A. Dupa privirea pe care mi-a aruncat-o m-am gandit ca i-am luat locul asa ca am aruncat iute un ochi la numarul trecut deasupra mea. 78. Eram in siguranta. Era chiar numarul de pe bilet.

Femeia avea un fes crosetat de culoare caramizie in cap, motiv pentru care nu pot sa spun ce culoare avea parul. Ce pot sa spun este ca respectiva broboada era trasa pana aproape de gene, astfel incat chiar si sprancenele erau greu vizibile. O fusta neagra si lunga cu carouri, o bluza portocalie, o vesta banan si o geaca maro lucios intregeau tinuta. In mana avea o geanta maro, in picioare o pereche de cizme aceeasi culoare cu geanta iar dupa ea tragea un troler mic.

Ajunsa in dreptul meu si-a indreptat privirea catre locurile de pe partea cealalta a vagonului. Am rasuflat usurata. Nu as fi dorit un conflict o aceasta femeie ce avea o privire verde si rece.

Simplul fapt ca si-a gasit locul nu a multumit-o. A inceput sa bombane:
- Cine si-a pus bagajele deasupra locului meu?
Dar nimeni nu a auzit-o, sau nu a vrut sa rapsunda. Dar bombanelile nu au incetat si dupa ce a bufnit de vreo doua ori a intrebat din nou:
- Dar totusi cine a pus bagajul deasupra locului me. Dar e posibil asa ceva?
Si intr-adevar nu era posibil asa ceva pentru ca ea avea locul de la margine ci nu cel de la perete si evident nici un bagaj nu ar fi putut sa stea deasupra locului ei decat daca ar fi levitat. Si nu, nu eram in trenul lui Harry Potter.

Intr-adevar era o alta femeie ce se va numi in continuare Doamna B, care isi pusese bagajele deasupra propriului loc in tren – mare greseala – si cum avea niste bagaje mai voluminoase ocupase destul de mult loc (cat pentru 2 locuri sa spunem). In plus avusese si nefericita inspiratie sa coboare si sa petreaca cele cateva minute ce ramasesera pana la plecarea trenului cu rudele ce o condusesera la gara. Proasta inspiratie.

Doamna cea stacojiu rosiatica a inceput sa coboare bagajele de sus pentru a il pune pe al sau. A bufnit si a trantit pentru ca de inalta nu era foarte inalta. Mai mult lata. Astfel a fost necesar ceva efort pentru a cobora bagajele doamnei B. Dupa ce le-a coborat si a pus propriul bagaj sus a inceput sa puna la loc sus si bagajele doamnei B. Si desi ambele bagaje ar fi avut loc sus lejer nu a reusit sa urce inapoi decat unul din cele 2 bagaje. Efortul a fost mult prea mare.

Intre timp doamna B a aparut in spatele Doamnei A. Era o femeie imbracata elegant si cu gust cu o bluza alba si o fusta rosie, cu par grizonat si ochi caprui blanzi. Era mai inalta cu un cap decat doamna A si mult mai slaba. A intrebat incetisor:
- Ati dat dumneavoastra un bagaj de sus jos?
- Da! Era deasupra scaunului meu. Ati ocupat tot locul de sus, spuse doamna A fara sa se intoarca. Tonul insa s-a schimba brusc in momentul in care a intors capul si a vazut-o pe doamna B. Daca doriti pot sa il pun sus la loc? Continua pe un ton extrem de serviabil.

Si astfel bagajul a ajuns inapoi sus si doamna B pe locul ei. Doamna A acum ca rezolvase problema bagajului s-a aruncat de sus in propriul scaun. Dar s-a aruncat cam de sus. A avut un mare noroc ca scaunele din tren sunt puse pe un schelet metallic. Doar datorita lui nu a ajuns pana jos.