Pana acum, in jurul meu, am descoperit urmatoarele categorii de invatatori (a se citi oameni care ne si ma invata):
- cel care il invata pe un altul pentru ca in adancul sufletului sau crede ca il va ajuta si doreste ca "invatacelul" sa ajunga sa isi traiasca si sa isi depaseasca potentialul. Ceea ce transmite o astfel de persoana inspira si innobileaza atat pe cel ce transmite cat si pe cel care primeste.
- cel care il invata pe altul pentru ca este obligat de circumstante, de alegeri din trecut, de viata. Invatatura transmisa in acest caz este lipsita de vlaga si nici invatatorul nici invatacelul nu au prea multe de castigat.
- cel care il invata pe un altul ca sa se simta el mai bine: da bine sa inveti pe altul si atunci cand tu poti si altul nu, ai dreptul, si il folosesti, de a te umfla in pene. Tu poti sa te simti bine pentru ca esti mai bun decat un alt om. Celalalt om... doar o treapta ce te urca pe tine mai sus.
"Invatatorii" care au rezistat alaturi de mine au fost mereu alesi din prima categorie. Cei din a doua categorie au fost tolerati perioade scurte de timp. Cei ce isi doresc o treapta pe care sa calce si pe care sa o infiga in noroi, sa bata la alte usi. Eu zic pas, multumesc frumos si plec mai departe. Sa ma lupt cu astfel de oameni ar insemna ca ei deja au castigat.
In acelasi timp imi doresc ca eu sa fac parte din prima categorie, si imi dau seama ca asta depinde doar de mine. In ceea ce priveste trecutul, imi place sa cred ca nu am facut vreodata parte din cea de a treia categorie. Iar daca am facut, imi cer scuze din tot sufletul pentru ca imi dau seama in acest moment ca mult rau am facut.
